comunicare

📢 Sabotorul care ne frânează progresul

January 30, 20254 min read

🧠 De ce gândirea noastră nu este întotdeauna obiectivă?

Putem fi de acord cu toții că nu ne controlăm majoritatea gândurilor. Vin și pleacă după bunul plac. În fiecare zi, mintea noastră procesează un volum imens de informații, iar pentru a face acest lucru eficient, creierul recurge la anumite „scurtături mentale” numite bias-uri cognitive. Acestea sunt tipare de gândire care ne ajută să interpretăm realitatea rapid, dar de multe ori, ne induc în eroare și ne limitează capacitatea de a lua decizii corecte.

Astăzi vreau să îți vorbesc despre cel mai subtil dintre ele. Chiar și o minte antrenată să recunoască aceste „scurtături mentale” poate cădea în capcana lui. Este vorba despre bias-ul de confirmare.

🔍 Ce este bias-ul de confirmare?

Bias-ul de confirmare este tendința noastră de a căuta, interpreta și reține doar acele informații care susțin convingerile existente, ignorând sau minimalizând orice dovadă care le contrazice.

Aceasta se manifestă în atenția selectivă, în care oamenii se concentrează asupra informațiilor care se aliniază opiniilor lor, și în modul în care interpretează datele, deformând adesea dovezile neutre sau opuse pentru a se potrivi cu narațiunea lor.

🚧 Cum ne sabotează bias-ul de confirmare?

🎯 În afaceri:

·       Ne poate face să ignorăm feedback-ul negativ de la clienți, să respingem idei inovatoare care contrazic strategia noastră actuală sau să ne menținem pe o direcție greșită doar pentru că am investit deja resurse în ea.

🤝 În vânzări și negocieri:

·       Într-o negociere de vânzare ne poate face să presupunem că știe deja nevoile clientului și astfel putem rata semnale importante și putem pierde vânzarea.

·       Selectăm doar informațiile care ne validează abordarea, pierzând perspective valoroase.

👥 În leadership:

·       Că lideri acceptăm doar ideile care se aliniază cu viziunea noastră pierzând astfel oportunități de creștere.

·       Dacă avem convingerea că un coleg este „dificil”, vom observă doar momentele în care el acționează în acest mod și vom ignoră când este cooperant.

💔 În relațiile personale:

·       Ne concentrăm pe acțiunile negative ale partenerului, întărind convingeri greșite. Când ascultăm doar ceea ce ne confirmă părerile, ne este greu să înțelegem perspectiva celuilalt.

·       Ne comportăm defensiv dacă presupunem că celălalt are intenții negative, amplificând tensiunile.

Cum putem depăși bias-ul de confirmare?

1. Pune-ți la îndoială propriile convingeri 🔹 Întreabă-te: „Dacă aș crede opusul, ce dovezi aș putea găsi?” Mintea este construită să răspundă la întrebări, iar dacă îți pui întrebarea corectă, răspunsul va veni.

2. Ascultă activ și cu deschidere 🔹 În loc să îți formulezi răspunsul înainte ca interlocutorul să termine, ascultă cu adevărat. Întreabă-te: „Ce pot învăța din această conversație?”

3. Caută opinii contrare 🔹 Încurajează în echipa ta dezbateri sănătoase și angajează oameni cu stiluri de gândire diferite. 🔹 Găsește un consilier care vede lucrurile dintr-o perspectivă complet opusă. Cel mai important, asculta-i!

4. Evaluează datele obiectiv 🔹 Întreabă-te: „Aceste informații reflectă realitatea sau doar ceea ce vreau eu să cred?” Deciziile bazate pe date și feedback extern sunt mai corecte.

5. Schimbă perspectiva 🔹 În conflicte sau negocieri, încearcă să vezi lucrurile din unghiul celuilalt. În NLP, această tehnică se numește poziții perceptuale – dar despre asta voi scrie mai multe într-un alt articol. 😉

🧠 Alte bias-uri cognitive care îți influențează gândirea

Bias-ul de ancorare – Ne lăsăm influențați excesiv de prima informație primită.

Efectul Dunning-Kruger – Cei cu competențe reduse își supraestimează abilitățile, iar experții și le subestimează.

Bias-ul retrospectiv – După un eveniment, ni se pare că era evident și previzibil.

Efectul halo – O trăsătură pozitivă (ex. carisma) ne influențează întreaga percepție despre o persoană.

Bias-ul de negativitate – Acordăm mai multă importanță informațiilor negative decât celor pozitive.

Efectul de conformitate – Ne aliniem cu majoritatea chiar și când aceasta nu are dreptate.

Efectul de recență – Ultimele informații au un impact disproporționat asupra deciziilor noastre.

Efectul de supraîncredere – Ne credem mai competenți decât suntem în realitate.

Bias-ul de atribuire – Ne justificăm greșelile prin factori externi, dar îi judecăm pe alții pentru defecte personale.

🔥 Concluzie

Bias-ul de confirmare este unul dintre cele mai subtile obstacole în calea unei comunicări eficiente și a luării unor decizii bune. Dacă vrem să devenim lideri mai buni, negociatori mai eficienți și parteneri mai înțelegători, trebuie să învățăm să ne provocăm propriile convingeri și să ne deschidem mintea.

Back to Blog